Detalii Contact

Ghidul Pacientului

Acte Necesare

DOCUMENTE NECESARE PENTRU INTERNARE

A. Pentru pacientii asigurati CAS

– Bilet de trimitere de la medicul de familie sau medic specialist (ortoped, reumatolog, neurolog, neurochirurg) catre specialitatea Recuperare/Reabilitare Medicala, pe tipizatul CAS aflat in uz conform legislatiei si in termen de valabilitate, cu indicatia de internare
– card de sanatate sau adeverinta inlocuitoare a cardului (in termen de valabilitate),
– dovada calitatii de asigurat (talon de pensie pt pensionari, adeverinta de salariat cu mentionarea numarului de zile de concediu medical in ultimile 12 luni calendaristice si copie dupa ultima plata prin OP catre CAS, adeverinta de elev/student vizata la zi, talon si copie dupa carnetul de somaj vizat la zi, iar pt coasigurati adeverinta de la ANAF ca nu au venituri suplimentare, chitanta de plata a contributiei la CAS pentru platitorii directi (care sa acopere ca valabilitate toata durata internarii)
– act de identitate in original

B. Pentru pacientii neasigurati CAS sau care doresc internare la cerere

– act de identitate in original,
– suplimentar vor completa şi semna cererea-tip ,,Formular de Solicitare pentru efectuare Servicii Medicale la Cererea Pacientului”, urmând să achite contra-valoarea spitalizării conform tarifului aprobat de Consiliul de Administraţie, chitanta in original va ramane la pacient, iar copia dupa chitanta si formularul de solicitare in original semnat de pacient vor fi atasate la FOCG.

La consultatie aduceti cu dumneavoastra documente medicale – bilete de externare, scrisori medicale, rezultate imagistica, rezultate analize laborator, etc.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU CONSULT SI/SAU TRATAMENT IN AMBULATORIUL DE SPECIALITATE

1. Pentru pacientii asigurati CAS

– Bilet de trimitere de la medicul de familie sau medic specialist (ortoped, reumatolog, neurolog, neurochirurg) catre specialitatea Recuperare/Reabilitare Medicala, pe tipizatul CAS aflat in uz conform legislatiei si in termen de valabilitate,
– card de sanatate sau adeverinta inlocuitoare a cardului (in termen de valabilitate),
– dovada calitatii de asigurat (talon de pensie pt pensionari, adeverinta de salariat cu mentionarea numarului de zile de concediu medical in ultimile 12 luni calendaristice si copie dupa ultima plata prin OP catre CAS, adeverinta de elev/student vizata la zi, talon si copie dupa carnetul de somaj vizat la zi, iar pt coasigurati adeverinta de la ANAF ca nu au venituri suplimentare, chitanta de plata a contributiei la CAS pentru platitorii directi (care sa acopere ca valabilitate toata durata internarii)
– act de identitate in original

2. Pentru pacientii neasigurati CAS sau care doresc consult si / sau tratament la cerere, contra cost

– act de identitate in original,
– vor achita contra-valoarea serviciilor medicale (consultatie, proceduri fizicale, etc) conform tarifului aprobat de Consiliul de Administraţie, afisat la Biroul de informatii din ambulatoriu

La consultatie aduceti cu dumneavoastra documente medicale – bilete de externare, scrisori medicale, rezultate imagistica, rezultate analize laborator, etc.

Coplata

In temeiul prevederilor HGR nr 144/2010 si art 225 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si avand in vedere aprobarea Consiliului de Administratie in sedinta din 24.11.2016 privind stabilirea coplatii la valoarea de 10 lei pentru serviciile medicale acordate in regim de spitalizare continua, se dispun urmatoarele:

– La externare, pacientilor li se va percepe coplata in valoare de 10 RON pentru serviciile medicale acordate in regim de spitalizare continua
– Persoanele exceptate de la plata coplatii conform art 225 din legea 95/2006 sunt
a. copii pana la varsta de 18 ani
b. tinerii intre 18 si 26 de ani, daca sunt elevi, absolventi de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studentii
c. bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii, pentru serviciile medicale aferente bolii de baza a respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri prin munca, pensie sau alte resurse
d. persoanele fizice cu venituri din pensii si indemnizatii sociale pentru pensionari, de pana la 900 lei/luna inclusiv, indiferent daca realizeaza sau nu alte venituri
e. toate femeile insarcinate si lauzele, pentru servicii medicale legate de evolutia sarcinii, iar cele care nu au nici un venit sau alte venituri sub salariul de baza minim brut pe tara, pentru toate serviciile medicale
f. persoane cetateni romani, care sunt victime ale traficului de persoane
g. persoanele retinute, arestate sau detinute, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse, care se afla in centrele de retinere si arestare preventiva.

Categoriile de asigurati scutite de coplata, fac dovada acestei calitati cu documente eliberate de autoritatile competente ca se incadreaza in respectiva categorie, precum si cu documente si/sau dupa caz, cu declaratia pe propria raspundere ca indelinesc conditiile privind realizarea sau nu a unor venituri, conform modelului prevazut in anexa nr 23 D la ordin.

Program Vizitare

PROGRAM DE ACCES AL VIZITATORILOR PACIENTILOR INTERNATI IN SPITALUL CLINIC DE RMFB EFORIE NORD

Urmare a Ordinului MS Nr. 3670/06.12.2022, programul de vizitare a pacientilor internati in spital este urmatorul:

  • 14:00 – 18:00 luni – vineri
  • 14:00 – 20:00 sambata si duminica

Accesul vizitatorilor în salon este permis după cum urmează:

a) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr de cel mult 3 paturi, pacienţii putând fi vizitaţi doar pe rând;
b) 1 vizitator/pacient în saloanele cu un număr de 4 – 6 paturi, putând fi vizitaţi maximum doi pacienţi în acelaşi timp;

Durata vizitei este limitată la 30 de minute.

Nu este permis accesul vizitatorilor:

a) care prezintă semne clinice de infecţii acute;
b) aflaţi în stare de ebrietate sau aflaţi sub influenţa unor substanţe halucinogene.

Vizitatorii au următoarele obligaţii:

a) să poarte echipamentul de protecţie furnizat da catre spital la intrare
b) să respecte instrucţiunile personalului unităţii sanitare privind măsurile interne de prevenire a transmiterii infecţiilor.

Este strict interzis vizitatorilor ca pe perioada vizitei să filmeze sau să fotografieze pacientul fără acordul expres al acestuia.

Conditii Pentru Internare
In unitatea noastra se efectueaza, in general, acelasi tip de proceduri (servicii medicale), atat in ambulatoriu cat si in spital.
Diferenta este data de cazuistica, in sensul ca internarea este impusa de cazurile mai grave, acute sau subacute, hiperalgice, care ridica probleme complexe de tratament si recuperare si care, de cele mai mai multe ori, prezinta impotenta functionala marcata cu scaderea tolerantei la mers.
Principalele criterii pentru a se decide internarea unui pacient sunt reprezentate de existenta unei dizabilitati recuperabile (total sau partial) a aparatului locomotor, a durerilor sau a unei decompensari algofunctionale a unei suferinte cronice sau sechelare, cazuri ce nu au putut fi rezolvate in ambulatoriu sau nu se preteaza la tratament ambulatoriu (inclusiv din cauza comorbiditatilor).

Internarea se face prin planificare
Sunt selectate pentru internare urmatoarele cazuri
Criterii prioritizare acces la diagnostic si tratament 
Contraindicatii pentru internare
Criterii pentru externare

Consultatia este limitata in timp, iar lucrurile pe care doriti sa le discutati sunt complicate. Este o idee buna sa va pregatiti intalnirea cu medicul care urmeaza sa va preia, medicul curant. Echipa Spitalului de Recuperare Medicina fizica si Balneologie va ofera informatii care sa va ajute sa va pregatiti cu atentie intalnirea cu medicul Dvs., dar de asemenea va avizeaza asupra catorva posibile intrebari pe care medicul vi le poate pune.

Cum va recomandam sa va pregatiti:

  • Faceti o lista cu simptomele care va supara, chiar si cu acelea despre care nu credeti ca au legatura directa cu motivele pentru care solicitati consultul.
  • Enumerati informatii personale importante cum ar fi un stress major recent sau schimbari semnificative in viata Dvs. Daca va monitorizati anumite valori cum ar fi tensiunea arteriala, INR sau glicemia, aduceti cu Dvs. listele cu rezultatele si datele inregistrarilor.
  • Faceti un tabel cu toate medicamentele si momentele administrarii lor, inclusiv vitaminele sau alte suplimente pe care le luati.
  • Aduceti cu Dvs. toate actele medicale pe care le aveti, ca de exemplu iesiri din spital, scrisori medicale, rezultate ale diferitelor teste, analize.
  • Faceti un scurt istoric medical al familiei, notati mai ales rudele care au avut infarct, accidente vasculare cerebrale, diabet.
  • Faceti o lista de intrebari clare pe care doriti sa le puneti medicului, referitoare la boala Dvs., la alternativele de tratament, la evolutia dupa o eventuala operatie.
    Anuntati medicul in cazul in care aveti nevoie de o noua reteta, de prelungirea concediului, referate medicale etc.

Iata cateva intrebari pe care le puteti adresa medicului despre boala de care suferiti:

  • Care este diagnosticul la internare precizat in urma consultatiei?
  • Ce teste este necesar sa fac?
  • Ce alternative am pentru a-mi trata boala?
  • Mai sufar de alte boli. Cum pot sa le tratez impreuna cat mai eficient?
  • Care sunt restrictiile pe care ar trebui sa le respect?
  • Imi recomandati sa consult si un alt specialist?
  • Sunt alternative mai ieftine (generice) la medicamentele pe care mi le prescrieti?
  • Ce alte lucruri imi recomandati pentru a-mi proteja sanatatea?
  • Aveti la dispozitie brosuri sau materiale tiparite pe care as putea sa le iau acasa?
  • Ce site-uri web imi recomandati?
  • In plus fata de intrebarile pe care le pregatiti pentru medicul Dvs. nu ezitati sa puneti intrebari ori de cate ori nu intelegeti ceva.
  • Ce intrebari va poate pune medicul?
  • Medicul Dvs. va pune un numar de intrebari. Fiind pregatit sa raspundeti la acestea veti castiga timp pentru problemele care va intereseaza pe Dvs. Care ar putea sa fie posibilele intrebari?
  • Cand ati observat prima data simptomele care va supara?
  • Simptomele au fost continue sau intermitente?
  • Ce le declanseaza?
  • Cand apar mai frecvent – noaptea, ziua, in repaus?
  • Cat de severe sunt simptomele?
  • Aveti rude in familie cu simptome asemanatoare?

DREPTURILE PACIENTULUI

Dreptul pacientului la informație medicala

  • Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum și la modul de a le utiliza si la posibile reactii adverse care pot aparea;
  • Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identității si statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate;
  • Pacientul are dreptul de a fi informat asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării
  • Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreste să fie informat în cazul în care informațiile prezentate de către medic i-ar cauza suferința;
  • Informațiile se aduc la cunoștința pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care nu cunoaște limba română, informațiile i se aduc la cunoștința în limba maternă ori în limba pe care o cunoaște sau dupa caz, se va căuta o altă formă de comunicare;
  • Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat și de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său; Rudele și prietenii pacientului pot fi informați despre evoluția investigațiilor, diagnostic și tratament cu acordul pacientului;
  • Pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală;
  • Pacientul are dreptul să solicite și să primească, la externare, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate în perioada spitalizării;
  • Dreptul la confidențialitatea informațiilor și viața privată a pacientului;
  • Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia;
  • Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consintământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres;
  • În cazul în care informațiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditați, implicați in tratamentul pacientului, acordarea consinstământului nu mai este obligatorie
  • Pacientul are acces la datele medicale personale
  • Orice amestec în viața privată, familială a pacientului este interzisa, cu excepția cazurilor în care aceasta imixtiune influențează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate și numai cu consimtământul pacientului;
  • Sunt considerate excepții cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.

OBLIGAȚIILE PACIENTULUI

  • Să prezinte la internare Cartea de Identitate și documentele justificative care să ateste calitatea de asigurat (pentru pacientii cu decontare servicii prin CAS);
  • Să respecte programul unității, orele de programare pentru internare, tratament, vizitatori;
  • Să respecte ordinea interioară din unitate, liniștea si curățenia;
  • Sa poarte bratara identificatoare de culoarea recomandata de medicul curant, pe toata perioada internarii si pe toata durata tratamentului in cadrul unitatii (pentru pacientii in ambulatoriu)
  • Să nu fumeze în unitate
  • Sa nu introduca si/sau consume bauturi alcoolice sau substante psihotrope/ stupefiante in unitate;
  • Să respecte regulile de igienă personală și colective;
  • Să manifeste grija față de bunurile din dotarea unității, iar în cazul în care din vina sa a deteriorat aceste bunuri să achite contravaloarea lor, în caz contrar se supune regulilor de drept civil;
  • Să manifeste o conduită civilizată față de personalul medico-sanitar;
  • Să respecte intimitatea și confidențialitatea celorlalți pacienți;
  • Să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului curant;
  • Să respecte regimul alimentar indicat de medicul curant;
  • Pentru pacienții internați în secțiile SCRMFB se recomandă ca pe intreaga duarată a internării să nu părăsească incinta unitătii (imobil și curte). În situația în care pacienții nu respectă această recomandare și se deplasează în afara incintei (imobil și curte) o fac pe propria răspundere, SCRMFB nu-și asumă riscurile unor eventuale incidente neplăcute, si vor fi externati disciplinar de catre medical curant sau de garda.
  • Să respecte programul de vizită pentru a nu perturba activitatea celorlalți pacienți;
  • Să nu producă zgomote care produc disconfortul celorlalți pacienți;
  • Să respecte măsurile de prevenire și combatere a bolilor transmisibile;
  • Să se conformeze indicațiilor medicale ale medicului currant sau de garda;
  • La externare este obligatoriu pentru pacientii internati:

– să predea obiectele din inventarul salonului primite la internare (cazarmament, telecomanda TV, mic mobilier, dosar documente din salon) si sa lase cheia de la salon in usa camerei dupa parasirea acesteia;

– să returneze Fisa de tratament asistentei de salon in ziua externarii

SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE MEDICINA FIZICA SI BALNEOLOGIE EFORIE NORD
ESTE IN RELATII CONTRACTUALE CU CASA JUDETEANA DE ASIGURARI DE SANATATE CONSTANTA

ADRESA: BULEVARDUL MAMAIA NR. 55 – 57
TELEFON: 0241 519339
TEL. VERDE: 0 800 800 992
A.S.P. 0241 480 939

OFICIUL PROTECTIA CONSUMATORILOR

TELEFON: 0241 550 550
NUMAR UNIC DE URGENTA: 112

Blocul alimentar este situat la parterul cladirii in care se afla sectiile cu paturi si are in structura o sala de mese spatioasa si o bucatarie ergonomic compartimentata si dotata cu echipament modern profesional.

Alimentele sunt preparate in bucataria spitalului si servite pacientilor asezati la mese in sala de mese.In ziua internarii, pacientul va primi cina, iar in ultima zi de internare, va primi micul dejun si pranzul.

Regimul alimentar este stabilit de medicul curant, este notat pe Fisa de tratament si in Foaia de Observatie (FOCG), in functie de comorbiditatile pacientului – exista regim comun, regim pentru diabet, regim hiposodat saqu desodat. Asistenta de salon va fi anuntata daca medicul curant a stabilit un anumit regim si anunta blocul alimentar. Pacientul poate solicita regim alimentar specific unui anumit cult religios (,,de post’’ sau ,,fara porc’’). Regimul se instituie de a doua zi dupa ce a fost anuntat pentru inregistrarea in ,,foaia de masa zilnica’’.

Este complet interzisa introducerea alimentelor in saloane, depozitarea acestora in spatii improprii – noptiere sau pe ferestre pentru a se evita posibile probleme medicale si epidemiologice. Deasemeni, este complet interzisa introducerea si consumarea bauturilor alcoolice in unitate.
Masa se serveste la sala de mese, in serii, respectand urmatoarele reguli si masuri:

A.     Orarul servirii meselor

Masa Prima serie A doua serie
Micul dejun 07.00-07.20 07.30-07.45
Pranz 12.00-12.20 12.30-13.00
Cina 17.00-17.20 17.30-17.45

B. Reguli pentru servirea mesei
– Se va respecta ora pentru seria de servire a mesei de catre fiecare pacient de pe sectii, pe toata durata spitalizarii.
– Pacientii cu regim de diabet prescris de medical curant pe Fisa de tratament se vor aseza la mesele cu placuta identificatoare de ,,Diabet,,
– Se va evita aglomerarea la intrarea si la iesirea din sala de mese, cu pastrarea distantarii sociale
– Se vor respecta regulile de igiena mainilor – spalarea mainilor cu apa si sapun inaintea servirii mesei si dezinfectia lor – exista 2 dispencere automate pe dreapta si pe stanga intrarii in sala de mese
– La prezentarea la sala de mese, pacientii vor avea asupra lor Fisa de tratament unde medicul curant a notat tipul de regim alimentar indicat comun/diabet/hiposodat/special, etc

ESTE CONTRAINDICAT TRATAMENTUL BALNEOFIZICAL IN TIMPUL UNEI AFECTIUNI GRIPALE

Ce este gripa?

Gripa este o infectie respiratorie transmisibila (contagioasa) cauzata de virusul gripal. In Europa gripa apare cu regularitate in epidemii anuale, in lunile de iarna. De obicei epidemiile de iarna afecteaza fiecare tara pentru una sau doua luni si dureaza, la nivelul continentului European aproape 4 luni. Pot apare si infectii sporadice in afara sezonului de gripa, cu o incidenta foarte mica in lunile calduroase ale verii.

Nu toti cei care s-au infectat cu virusul gripal se imbolnavesc, insa cei care au forme clinice de boala prezinta simptomele comune: febra, tuse, dureri in gat, dureri musculare si articulare, dureri de cap, stare de rau, oboseala. Simptomele infectiei cu virusul gripei seamana cu alte infectii virale respiratorii. Gripa este mai severa decat raceala, care este produsa de alte virusuri respiratorii si nu de virusul gripal.

La cazurile necomplicate de gripa simptomele se rezolva spontan in 7 zile de la debut.
Plaja de severitate a infectiei si bolii este foarte larga, de la lipsa totala a simptomelor (cazurile asimptomatice) la o simptomatologie minora sau la forme severe precum pneumonia, insuficienta cardio-respiratorie ori encefalita gripala. Bolile cronice pre-existente ale aparatului respirator si cardiovascular, se pot decompensa si pot ameninta viata pacientului.
Imbolnavirile severe si complicatiile apar mai frecvent in anumite grupuri la risc: acestea includ persoanele cu varsta de peste 65 de ani, cei cu afectiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afectiunile cronice respiratorii, afectiunile cronice cardiovasculare, obezitatea. De asemenea exista un risc crescut pentru copiii la varstele fragede si pentru femeile gravide. Ocazional pot apare forme severe de gripa la persoane sanatoase care nu fac parte din aceste grupe la risc.

In pandemii caracteristicile epidemiologice si clinice ale gripei pot fi diferite, in functie de caracteristicile virusului si de nivelul de imunitate al populatiei fata de un virus.

A. Masurile recomandate pentru persoanele sanatoase, pentru reducerea riscului de a dobandi sau de transmitere mai departe gripa

Gripa este o infectie virala care se raspandeste de la o persoana la alta, in principal atunci cand oamenii infectati tusesc sau stranuta, ori prin contact direct sau indirect cu secretiile respiratorii ale persoanelor infectate care se afla pe mainile acestora sau pe suprafetele contaminate.

1. Evitati contactul apropiat cu persoanele bolnave
a. Persoanele bolnave de gripa au unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome: febra, tuse, dureri in gat, dureri musculare, dureri de cap, frisoane si oboseala. Evitati contactul apropiat cu aceste persoane, indepartati-va de persoanele care tusesc sau stranuta.
b. Mentine o distanta de cel putin un metru fata de orice persoana cu simptome de gripa si evita aglomeratiile. Atunci cand distanta nu poate fi mentinuta, trebuie sa reduci la maxim timpul de contact apropiat cu o astfel de persoana. Cand oamenii bolnavi sau aglomeratiile nu pot fi evitate, trebuie sa reduci la maxim timpul de contact, in masura posibilului.
c. Nu vizita, daca nu este absolut necesar, persoanele bolnave de gripa. In cazul in care totusi vizitati sau ingrijiti o persoana bolnava de gripa este recomandabil sa purtati masca tot timpul cat sunteti impreuna in aceeasi camera.

2. Spalati-va sau dezinfectati-va frecvent mainile
a. Spalatul sau dezinfectarea frecventa a mainilor va ajuta sa va protejati de virus. Spalati-va bine pe maini cu apa si sapun, in special dupa ce tusiti sau stranutati. Dezinfectantele pentru maini pe baza de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mainile contaminate, insa spalarea cu apa si sapun este mult mai eficienta.
b. Spalatul pe maini nu trebuie sa fie doar o clatire rapida, trebuie sa dureze cel putin 20 de secunde de fiecare data, iar mainile trebuie sa fie frecate una de cealalta cu apa si sapun in acest timp, dupa care sapunul de pe maini trebuie clatit cu apa din abundenta.
c. Dupa spalarea cu apa si sapun, mainile trebuie uscate bine, daca este posibil cu prosoape de hartie de unica folosinta, sau cu uscatorul cu aer cald.

3. Evitati sa va atingeti ochii, nasul sau gura
Virusurile sunt transmise atunci cand o persoana atinge ceva care este contaminat cu germeni si apoi isi atinge nasul, ochii sau gura.

4. Vaccinarea antigripala
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda vaccinarea antigripala in primul rand persoanelor la risc (personal medical, persoane peste 65 ani, persoane cu afectiuni cronice, gravide) dar si a copiilor peste 6 luni varsta.

B. Masurile recomandate pentru bolnavi – pentru protejarea contactilor directi (membri ai familiei, vizitatori / musafiri, personal de ingrijire, alti contacti directi)

Respectati regulile de igiena respiratorie
Igiena respiratorie inseamna impiedicarea expunerii persoanelor din jur la secretiile noastre infectioase respiratorii (din gura, gat sau nas). Daca sunteti bolnav, atunci cand tusiti sau stranutati, trebuie sa va acoperiti gura si nasul cu ajutorul unui servetel/batista de unica utilizare (de hartie); daca nu aveti la indemana un servetel e mai bine sa stranutati sau sa tusiti in plica cotului decat in pumn sau in palma. servetelele trebuie aruncate la cosul de gunoi dupa utilizare.

Spalati-va sau dezinfectati-va frecvent mainile
a. Spalatul sau dezinfectarea frecventa a mainilor va ajuta sa va protejati de virus si sa reduceti riscul de contaminare al obiectelor si de infectare al persoanelor din jur. Spalati-va bine pe maini cu apa si sapun, in special dupa ce tusiti sau stranutati. Dezinfectantele pentru maini pe baza de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mainile contaminate, desi spalarea cu apa si sapun este mult mai eficienta.
b. Spalatul pe maini nu trebuie sa fie doar o clatire rapida, trebuie sa dureze cel putin 20 de secunde de fiecare data, iar mainile trebuie sa fie frecate una de cealalta cu apa si sapun/detergent in acest timp, dupa care sapunul de pe maini trebuie clatit cu apa din abundenta.
c. Dupa spalarea cu apa si sapun, mainile trebuie uscate bine, daca este posibil cu prosoape de hartie de unica folosinta, sau cu uscatorul cu aer cald.

Daca sunteti bolnav, stati acasa, nu va duceti la serviciu sau la scoala si limitati contactul cu alte persoane
In plus fata de masurile de igiena descrise mai sus, atunci cand o persoana este sanatoasa trebuie sa mentina o distanta de cel putin un metru fata de orice persoana cu simptome de gripa. Bolnavii adulti ii pot infecta pe cei din jur pe o perioada de aproximativ cinci zile de la debutul simptomelor, iar copiii sunt infectiosi aproximativ sapte zile de la debutul simptomelor de gripa. Cu toate acestea, este prudent sa se ia in considerare ca o persoana este infectioasa pe toata perioada in care are simptome de gripa.

Utilizarea mastii de catre persoanele bolnave, pentru a-i proteja pe contactii directi
Utilizarea mastii de o persoana bolnava, cu simptome de gripa, ajuta prin retinerea secretiilor respiratorii in cazul in care persoana tuseste sau stranuta si reduce riscul de infectare in randul persoanelor cu care bolnavul este intr-un contact apropiat. Situatiile in care acest lucru poate fi util include:
a. atunci cand calatoresc la domiciliu sau la spital;
b. atunci cand, in mod inevitabil, au un contact apropiat cu persoane sanatoase.

Cum se utilizeaza, securizeaza si indeparteaza corespunzator masca de fata
Masca trebuie aplicata cu grija peste gura si nas si apoi ajustata si fixata:
a. Fixati masca cu snurul sau banda elastica, la mijlocul capului si al cefei.
b. Presati pe forma nasului banda flexibila transversala.
c. Aranjati masca confortabil pe fata si sub barbie.

Evitati sa atingeti masca cu mainile. Dupa orice atingere a mastii aflate pe fata, precum si dupa ce se scoate masca de pe fata, mainile trebuie sa fie curatate prin spalare cu apa si sapun sau cu un dezinfectant de maini pe baza de alcool.
Schimbati masca atunci cand devine umeda. Dupa o utilizare prelungita, masca de fata poate deveni umeda. Cand constatati acest lucru, trebuie sa inlocuiti masca umeda cu o masca noua sau cu una curata si uscata.

Pentru a scoate, securiza si elimina in mod corespunzator o masca:
a. Dezleaga sau rupe legaturile ori elasticul din partea de jos, apoi pe cel de sus.
b. Ţine de legatura de sus si indeparteaza masca de pe fata.
c. Nu atinge masca cu mana.
d. Securizeaza si elimina masca in mod corespunzator. Mastile de unica folosinta trebuiesc aruncate dupa o singura utilizare. Odata scoase de pe fata mastile trebuie introduse intr-o punga de plastic, care trebuie sa fie apoi securizata printr-o inchidere corespunzatoare. Punga securizata poate fi pusa in gunoiul menajer.
Dupa indepartarea mastii de pe fata, mainile trebuie sa fie curatate prin spalare cu apa si sapun sau cu un dezinfectant pentru maini, pe baza de alcool.

LISTA APARATURA SPTALUL CLINIC DE RECUPERARE MEDICINA FIZICA SI BALNEOLOGIE
EFORIE NORD

[ download lista aparatura pdf ]

Nr.crt.

Denumire aparat

Nr.canale

1 Aparat  laserterapie tip  Endolaser 422 tip Endolaser 1
2 Aparat terapie unde scurte tip Curapuls 970 1
3 Aparat terapie unde scurte tip Curapuls 970 1
4 Aparat terapie unde scurte tip Curapuls 970 1
5 Aparat terapie unde scurte tip Curapuls 970 1
6 Aparat terapie unde scurte tip Curapuls 970 1
7 Aparat terapie unde scurte tip Curapuls 970 1
8 Aparat terapie ultrasunete tip Misonic 12 1
9 Aparat terapie ultrasunete tip Misonic 12 1
10 Aparat terapie ultrasunete tip Misonic 12 1
11 Aparat terapie ultrasunete tip Misonic 12 1
12 Aparat terapie ultrasunete tip Misonic 12 1
13 Bicicleta orizontala tip TM6260 1
14 Bicicleta orizontala tip TM6260 1
15 Bicicleta ergometrica tip TM4110 1
16 Bicicleta ergometrica tip TM4110 1
17 Aparat recuperare glezna 1
18 Aparat recuperare glezna 1
19 Aparat recuperare mana 1
20 Aparat recuperare mana 1
21 Aparat recuperare genunchi 1
22 Aparat recuperare genunchi 1
23 Stepper 1
24 Stepper 1
25 Banda  rulanta 1
26 Banda  rulanta 1
27 Lampa ultraviolete 1
28 Lampa ultraviolete 1
29 Diapulse 1
30 Diapulse 1
31 Platforma cu scara si balustrada 1
32 Platforma cu scara si balustrada 1
33 Lampa infrarosii (Solux) 1
34 Lampa infrarosii (Solux) 1
35 Lampa infrarosii (Solux) 1
36 Lampa infrarosii (Solux) 1
37 Lampa uv+ir 1
38 Lampa uv+ir 1
39 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
40 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
41 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
42 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
43 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
44 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
45 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
46 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
47 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
48 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
49 Aparat terapie ultrasunete tip Sonopuls 1
50 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip  NE_U 17 1
51 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
52 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip Micron Z 1
53 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
54 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
55 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
56 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
57 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
58 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
59 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
60 Electrocardiograf cu 3 canale tip BTL A8-06 1
61 Electrocardiograf cu 3 canale tip BTL A8-06 1
62 Aparat terapie medie si joasa frecv tip ATM-11 1
63 Aparat terapie medie si joasa frecv tip ATM- 1
64 Aparat terapie medie si joasa frecv tip ATM- 1
65 Bicicleta ergometrica 1
66 Bicicleta ergometrica 1
67 EKG cu 3 canale tip SE-3 1
68 Aparat magnetoterapie cu 2 canale tipIcemed 2
69 Aparat electroterapie tip Interferencial 94 2
70 Aparat electroterapie tip Interferencial 94 2
71 Aparat electroterapie tip Interferencial 94 2
72 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
73 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
74 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
75 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
76 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
77 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
78 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
79 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
80 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
81 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
82 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
83 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
84 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
85 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
86 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
87 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
88 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
89 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
90 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
91 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
92 Aparat electroterapie frecv tip Endomed 482 2
93 Aparat electrostimulator cu ultrasunete tip Megasonic 226 2
94 Aparat magnetoterapie tip BTL-09 2
95 Aparat magnetoterapie tip BTL-09 2
96 Aparat pregatire parafina 24 litri combina
97 Aparat pregatire parafina 24 litri combina
98 Aparat pregatire parafina 100 litri combina
99 Aparat pregatire parafina 100 litri combina
100 Aparat pregatire parafina 50 litri combina
101 Aparat pregatire parafina 50 litri combina
102 Aparat pregatire parafina 50 litri combina
103 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM-31 cada
104 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
105 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
106 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
107 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
108 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
109 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
110 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
111 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
112 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
113 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
114 Aparat baie galvanica patrucelulara tip ATM- cada
115 Cada dus subacval cada
116 Cada dus subacval cada
117 Cada dus subacval cada
118 Cada dus subacval cada
119 Cada dus subacval cada
120 Cada dus subacval cada
121 Cada dus subacval cada
122 Cada dus subacval cada
123 Cada electroterapie si dus subacval cada
124 Cada electroterapie si dus subacval cada
125 Cada electroterapie si dus subacval cada
126 Cada electroterapie si dus subacval cada
127 Lampa ultraviolete 1
128 Lampa ultraviolete 1
129 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip  NE_U 17 1
130 Aparat terapie aerosoli cu ultrasunete tip 1
131 Electrocardiograf cu 3 canale 1
132 Defibrilator 1
133 Aparat electroterapie cu 4 canale si ultrasunete 4+1
134 Aparat electroterapie cu 4 canale si ultrasunete 4+1
135 Aparat electroterapie cu 4 canale si ultrasunete 4+1
136 Aparat electroterapie cu 4 canale si ultrasunete 4+1
137 Aparat electroterapie cu 4 canale si ultrasunete 4+1

Servicii medicale de ingrijiri la domiciliu si ingrijiri palliative la domiciliu

Reglementarile privind serviciile medicale de ingrijiri la domiciliu oferite de catre furnizorii de servicii aflati in relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Constanta (CJAS) sunt prevazute in Legea nr. 95/2006 privind reforma in sanatate, Hotararea de Guvern nr. 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si Ordinul MS/CNAS nr.864/538/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru.

– Serviciile de ingrijiri medicale la domiciliu se acorda de catre furnizorii de ingrijiri medicale la domiciliu care au incheiat contracte cu casele de asigurari de sanatate pentru servicii de ingrijiri medicale la domiciliu.

– Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu se face de catre medicii de specialitate din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie si de catre medicii de specialitate din spitale la externarea asiguratilor, medici aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, in concordanta cu diagnosticul stabilit si in functie de patologia bolnavului si statusul de performanta ECOG al acestuia cu precizarea activitatilor zilnice pe care asiguratul nu le poate indeplini

In functie de statusul de performanta ECOG, bolnavul poate fi:
– Incapabil sa desfasoare activitati casnice, este imobilizat in fotoliu sau pat peste 50% din timpul zilei, necesita sprijin pentru ingrijirea de baza (igiena si/sau alimentatie si/sau mobilizare) – statusul de performanta ECOG 3;
– Complet imobilizat la pat, dependent total de alta persoana pentru ingrijirea de baza (igiena, alimentatie, mobilizare) – statusul de performanta ECOG 4.

– Medicii de specialitate din ambulatoriu si din spital recomanda ingrijiri medicale la domiciliu pentru asiguratii cu afectiuni neurologice , posttraumatice si reumatologice, cu deficite functionale accentuate si severe pentru autoingrijire. Recomandarea pentru ingrijiri medicale la domiciliu se consemneaza de catre medicul curant al pacientului in biletul de externare, si de catre medicul specialist din ambulatoriu in scrisoarea medicala, inmanate catre pacient.

LISTA FURNIZORILOR CARE ASIGURA INGRIJIRI LA DOMICILIU IN JUDETUL CONSTANTA

FUNDATIA CRUCEA ALB-GALBENA DIN ROMANIA
CONSTANTA, STR. 1 DECEMBRIE 1918 BL. C1 SC. A PARTER AP. 2
0241621162
cruceaalbgalbena.constanta@yahoo.com

S.C. ROXI & RALU S.R.L.
MANGALIA, STR. 1 DECEMBRIE 1918 NR. 12 BL. 8 SC. A ET. 2 AP. 7
0241759477
diaconu.elisabeta@yahoo.com

S.C. MEDICART S.R.L.
OVIDIU, STR. PRIMARIEI NR. 32D PARTER
0241253406
lumy112@yahoo.com

S.C. CIVICA MED S.R.L.
CONSTANTA, STR. I.C. BRATIANU NR. 78
0241541999
office@clinicaman.ro

S.C. TOTAL PALIATIV MED S.R.L.
CONSTANTA, STR. CISMELEI NR. 16 CAM. 3
0723563112
totalpaliativmed@yahoo.com

S. C. ANDREI ASISTENTUL DUMNEAVOASTRA S.R.L.
TOPRAISAR, STR. GHIOCELULUI NR. 3
0765490090
dinuiza2@yahoo.com

MASURI GENERALE DE SIGURANTA EPIDEMIOLOGICA PENTRU PACIENTII INTERNATI

• RECOMANDARI PENTRU ACCES SI CONSULT IN ZIUA INTERNARII:

– MASCA FACIALA CARE SA ACOPERE GURA SI NASUL (PERSONALA)

– ACOPERITORI INCALTAMINTE (OFERITI LA INTRAREA IN SPITAL)

• RECOMANDARI PENTRU TOATA DURATA INTERNARII – MASCA FACIALA CARE SA ACOPERE GURA SI NASUL (PERSONALA) IN TOATE SPATIILE PUBLICE

• TRIAJ EPIDEMIOLOGIC MINIMAL TELEFONIC CU 3-4 ZILE INAINTEA INTERNARII SI LA INTERNARE

• SE RECOMANDA SPALAREA FRECVENTA A MAINILOR CU APA SI SAPUN

• FOLOSIREA FRECVENTA A DEZINFECTANTULUI DE MAINI (DISPENSERE IN SPATIILE PUBLICE SPITAL SI IN BAZA DE TRATAMENT)

• RESPECTATI ORELE DE PROGRAMARE LA INTERNARE, CONSULT SI TRATAMENT

• ANUNTATI IMEDIAT PERSONALUL MEDICAL ASUPRA APARITIEI ORICAROR SIMPTOME NOI TIP RESPIRATOR, DIGESTIV, GENERALE

• EVITATI AGLOMERAREA

• MASA SE SERVESTE LA SALA DE MESE CONFORM PROGRAMULUI AFISAT

• RESPECTAREA CIRCUITELOR FUNCTIONALE IN CADRUL UNITATII

• NU ESTE PERMISA PARASIREA SPITALULUI PE TOATA DURATA INTERNARII

 

MASURI GENERALE DE SIGURANTA EPIDEMIOLOGICA IN AMBULATORIU

• RECOMANDARE PENTRU ACCES SI PE DURATA TRATAMENTULUI:

– MASCA FACIALA CARE SA ACOPERE GURA SI NASUL (PERSONALA)

– ACOPERITORI INCALTAMINTE (OFERITI LA INTRARE)

• TRIAJ EPIDEMIOLOGIC MINIMAL TELEFONIC IN MOMENTUL PROGRAMARII

• TRIAJ EPIDEMIOLOGIC LA CONSULTUL MEDICULUI CURANT

• SE RECOMANDA SPALAREA FRECVENTA A MAINILOR CU APA SI SAPUN

• FOLOSIREA FRECVENTA A DEZINFECTANTULUI DE MAINI (DISPENSERE IN SPATIILE PUBLICE BAZA DE TRATAMENT)

• RESPECTAREA ORELOR DE PROGRAMARE LA CONSULT SI TRATAMENT

• ANUNTATI IMEDIAT PERSONALUL MEDICAL ASUPRA APARITIEI ORICAROR SIMPTOME NOI APARUTE IN CURSUL TRATAMENTULUI – GENERALE, RESPIRATORII, DIGESTIVE

• EVITATI AGLOMERAREA

PRINCIPII DE PROMOVARE A RECUPERII ACTIVE A PACIENTULUI, A MOBILIZARII PRECOCE SI A UNUI STIL DE VIATA SANATOS

– Recuperarea pacientului este un proces ce necesita o abordare multidisciplinara coordonata de medicul de recuperare, se lucreaza in echipa din care fac parte medical, fizioterapeuti, asistenti medicali, kinetoterapeuti, maseuri, etc.

– Recuperarea pacientului are rolul de a reda acestuia un status functional cat mai aproape de normal, care sa ofere maximum de independenta posibila la afectiunile respective sau necesitatea unui ajutor minimal din partea celorlalte persoane, avand drept rezultat cresterea calitatii vietii pacientului si redarea vietii socio-profesionale cat mai apropiata de nivelul de dinaintea instalarii suferintei, cat de repede este posibil.

– Recuperarea medicala are ca scop si prevenirea instalarii deteriorarii fizice (preventia primara), tratamentul si recuperarea suferintelor si impotentelor deja instalate (preventia secundara) si prevenirea complicatiilor (preventia tertiara).

– Programul de recuperare consta in totalitatea procedurilor care ajuta la recuperarea fizica, psihica si functionala a pacientului. Principalele obiective ale tratamentului activ fiind urmatoarele: relaxarea, corectarea posturii si aliniamentului corporal, cresterea mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare, cresterea rezistentei musculare, cresterea coordonarii, controlului si echilibrului, antrenament la efort si reeducarea sensibilitatii si abilitatii.

– Beneficiile recuperarii sunt cu atat mai mari cu cat inceperea programului se face cat mai rapid, se adapteaza pe parcursul evolutiei si este continuat de pacient ulterior conform recomandarilor

– Recuperarea pacientului se face dupa un plan bine stabilit de medicul de specialitate, dupa o evaluare globala a pacientului si poate include tratament medicamentos adaptat, exercitii fizice, procedure fizicale, incurajarea interactiunii sociale, incurajarea adaptarii unui stil de viata sanatos (regim alimentar, recomandari dupa externare).

– Stilul de viata sanatos este incurajat pe mai multe nivele: odihna prin somn si odihna activa, alimentatie sanatoasa (regim alimentar adaptat la comorbiditati si la necesitati), hidratare, gimnastica medicala (kinetoterapie la sala si hidro-kinetoterapie la bazin) si factori naturali specifici de cura (apa sarata si namolul sapropelic din lacul Techirghiol).

REGULI DE IGIENA ORTOPEDICA A GENUNCHIULUI (OPERAT SI NEOPERAT)

Mentinerea unei greutati corporale cat mai aproape de cea normala

– Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit
– Mersul cu sprijin in baston, tinut in mana opusa genunchiului cel mai dureros
– Evitarea pozitiilor de flexie maxima (stand pe vine, stand in genunchi)
– Evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului
– Miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in ortostatism (dimineata la trezire sau dupa sezut la birou)
– Corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat (talonete)
– Evitarea tocurilor inalte si a talpilor dure la incaltaminte
– Evitarea traumatismelor directe si a micro-traumatismelor repetitive
– Zilnic exercitiile de gimnastica medicala recomandate pentru mobilitate articulara a genunchiului si tonifierea musculaturii inzavoratoare a genunchiului
– Sporturi ca ciclism, inot (fara incarcare cu greutate pe membrele inferioare)

REGULI DE IGIENA ORTOPEDICA A SPATELUI (OPERAT SI NEOPERAT)

– Pozitiile relaxante pentru pacienti cu durere in zona lombara, neoperati

– culcat pe spate cu o perna mica sub cap si sub genunchi
– pozitia culcat pe burta cu o perna sub bazin si bratele pe langa corp
– pozitia intins pe o parte cu piciorul dureros indoit si sprijinit pe o perna
– pozitia culcat pe o parte, cu o perna mare stransa la piept, cu genunchii indoiti

– Evitarea anumitor miscari

– pentru probleme in zona cervicala se vor evita miscari bruste de orice fel, iar in general se vor evita mobilizarile pe extensie, flexie, lateralizare
– pentru coloana lombara evitarea aplecarii, intinderii si rasucirii bruste intr- o parte, evitarea mersului pe teren accidentat, evitarea pozitiilor monotone mentinute prelungit (sezut la birou, sofat), evitarea expunerii la frig/ curenti de aer rece/ umezeala

– Ridicarea unor obiecte de pe jos se face prin indoirea genunchilor si mentinerea dreapta a coloanei vertebrale, iar pentru asezarea unor obiecte la inaltime (ex. pe dulap) se foloseste un scaunel, astfel incat bratele sa nu fie ridicate peste 90 grade (obliga la indoirea coloanei)

– In perioadele dureroase se poarta un lombostat (centura) in pozitia in picioare sau la efort si se face repaus la pat pe parcursul zilei.

– Se pastreaza postura corecta in timpul mersului, in ortostatism sau in pozitie sezand.

– Executarea in mod regulat a exercitiilor fizice recomandate pentru tonifierea musculaturii paravertebrale, fesiere, abdominale, coapselor

– Purtarea incaltamintei comode, cu toc jos (3-5 cm), talpa moale

– Mentinerea greutatii corporale cat mai aproape de cea normal

– Se prefera inotul, se evita sporturi si activitati care implica apasare cu greutate pe zona lombara (jogging) sau zdruncinare (motociclism, sofat / ciclism pe teren accidentat), aplecari si rasuciri repetate (tenis, golf), ridicare/manevrare de greutati

REGULI DE IGIENA ORTOPEDICA A SOLDULUI (OPERAT SI NEOPERAT)

– Reducerea si mentinerea greutatii corporale sub greutatea ideala
– Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos
– Evitarea mersului pe teren accidentat sau in panta, urcat / coborat scari
– Evitarea schiopatarii – mers dupa o schema cat mai fiziologica
– Repausul se face pe un scaun mai inalt si /sau intins pe pat
– Se vor prefera deplasarile cu bicicleta
– Se vor purta pantofi cu talpi moi si fara tocuri inalte, eventual cu talonete daca este de corectat un picior plat
– Cel putin de doua ori pe zi se va executa programul de kinetoprofilaxie pentru sold – exercitii pentru mobilitatea articulatiei soldului si pentru tonifierea musculaturii fesiere si a coapsei
– Sporturi ca ciclism, inot (fara incarcare cu greutate pe membrele inferioare)

PROGRAMUL DE RECUPERARE IN LUPTA IMPOTRIVA DURERII CRONICE

– Durerea cronica este definite ca durerea care persista mai mult de 3-6 luni, este continua sau recurenta si afecteaza starea de bine a pacientului si calitatea vietii acestuia. Simptomele durerii cronice sunt: durere de intensitate diferita care nu cedeaza si care poate fi resimtita in multiple forme – ca intepaturi, arsuri, presiune, furnicaturi, genereaza de obicei discomfort, tulburari de somn, modificarea dispozitiei, deconditionare.

– Lupta impotriva durerii cronice incepe cu inlaturarea factorilor care inrautatesc starea pacientului cum ar fi factorii de mediu si psihologici. Reducerea stresului zilnic si endorfinele eliberate in timpul exercitiilor fizice reduc intensitatea durerii, deasemenea este necesar un somn odihnitor si renuntarea la bauturi alcoolice si fumat. Masajul reduce in general starea de stres si durere a organismului. Alimentatia sanatoasa si viata sociala activa contribuie la scaderea durerii si duc la o viata echilibrata.

– Efectele fizice ale durerii cronice pot fi: mobilitate limitata, tensiune musculara, posturi neadecvate, lipsa de energie si pofta de mancare. Efectele emotionale pot include depresie si anxietate, iritabilitate si teama.

– Acuzele frecvente de durere cronica: durerea de cap, durerea dorso-lombara, durere artritica, durere neuropata si psihogena.

– Primul pas spre managementul eficient al durerii este incurajarea pacientului si folosirea metodelor adaptative, tratamentul medicamentos si fiziokinetoterapeutic – trebuie avut in vedere nu numai ameliorarea durerii, dar si imbunatatirea calitatii vietii pacientului.

– Electroterapia analgetica si activitatea fizica zilnica (kinetoterapie si activitati de agrement) este esentiala la toti pacientii cu dureri musculo-scheletale cronice.

– Tratamentul farmacologic are ca principiu utilizarea medicamentelor in doza cea mai mica pentru cel mai scurt timp posibil, reducand astfel efectele secundare. Se folosesc medicamente din clasa antiinflamatoarelor si antialgicelor (acetaminophen, antiinflamatoarele nonsteroidiene, medicamente opioide si medicamente adjuvante anticonvulsivante si antidepresive) si tratamentul deficitului de vitamina D.

– Intrebati medicul dumneavoastra curant, pentru a afla mai multe despre modalitatile prin care se poate controla durerea.

Lista medicamentelor utilizate pe perioada spitalizarii – [vizualizeaza]